close
premieră
ultima difuzare
49198_-_254
Sursa:: HBO

Aaron Sorkin vorbește despre sfârșitul serialului ”Redacția”

Aaron Sorkin înțelege puterea cuvintelor. Este o afirmație destul de evidentă despre cel mai cunoscut scenarist de la Holywood. Dar o merită, fiindcă personajele lui Sorkin comunică mult. Foarte mult. Știu să-și argumenteze opiniile, pe probleme politice dar și în alte domenii. Aceste lucruri pot deveni confuze când încerci să tragi o graniță între ideologiile lui Sorkin și cele ale personajelor sale.

Primul episod din ultimul sezon din ”Redacția” a avut premiera săptămâna trecută. Ați filmat și montat tot sezonul?
Da, este totul gata. Am mixat și încheiat finalul serialului în urmă cu trei săptămâni.

Ce părere ai despre ultimul sezon?
Sunt foarte mândru de sezonul trei. Cred că este cel mai bun. Știi că m-am întrebat la un moment dat dacă voi reveni cu sezonul trei la televizor și mă bucur că am făcut-o. Îmi place să închei un serial pe acest ton.

În afară de final, ai abordat scenariul sezonului trei într-un mod diferit știind că este ultimul?
Știam că este ceva ce trebuia să scriu și aveam în gând o poveste despre sezonul trei care a început să se contureze și să prindă formă. Am încercat cât am putut de mult.

Serialul a prezentat știri despre evenimentele recente, iar în sezonul acesta apare atentatul de la maratonul din Boston. Există anumiți factori de care țineți cont atunci când prezentați evenimentele din ”Redacția”?
Într-adevăr, acesta e ultimul lucru care se poate întâmpla. De fapt, în acest sezon, atentatul cu bombă de la Boston este singurul eveniment major care se întâmplă. Nu este un episod despre uciderea lui Bin Laden sau ceva de genul acesta, pentru că noi nu facem știri. Noi folosim știrile ca fundal pentru celelalte povestiri. Îmi place ideea de a începe sezonul cu atentatul de la maraton pentru că am vrut să încep cu știri de ultimă oră. Am încheiat anul trecut cu Leona, personajul lui Jane Fonda, care a reprezentat o ocazie de a recâștiga publicul, și am vrut să încerc să fac același lucru la începutul sezonului. Partea bună cu maratonul din Boston – și scuzați-mă dacă vorbesc superficial despre o tragedie – dacă privim din perspectiva elementelor dramatice, structura celor cinci zile a contat foarte mult. Asta s-a întâmplat într-o zi de luni și până vineri cei doi băieți au fost prinși sau uciși; a fost o structură utilă pentru începutul unei povești care ne va purta prin întreg sezonul.



Rolul pe care îl joacă rețelele sociale în acest atentat este foarte interesant; este și o mare parte din treaba voastră.
Da. A fost un bun exemplu pentru lucrurile care s-au întâmplat în timpul sezonului. Există un contrast între căile de media vechi și căile de media noi. Există ”turnători” – oare sunt patrioți sau trădători? Există și confruntarea dintre guvern și jurnaliști. Și maratonul de la Boston – încă o dată, îmi cer scuze – a fost cel mai potrivit eveniment pentru deschidere. Dar îți zic ce nu a fost – iar serialul nu a fost niciodată așa – o dovadă de tipul ”așa trebuia făcută treaba”.

De ce crezi că serialul a devenit atât de controversat? Ești scenarist de mult timp. Mai ești surprins când oamenii îți critică munca?
Desigur că ți-ai dori ca laudele să fie unanime, dar asta nu se va întâmpla niciodată. Și știi că așa va fi. La început m-am așteptat – deși au trecut trei ani și deja m-am obișnuit – să existe câțiva oameni care urmăresc un serial diferit de cel pe care îl scriu. Sunt jurnaliști, sau își doresc să fie, și când se uită la serial cred că eu sunt pârghia eroismului retroactiv și încerc să le arăt cum ar fi trebuit să facă lucrurile; nu mă gândesc deloc la așa ceva când scriu scenariul. Deci există multe discuții aprinse pe tema asta.

Și cum răspunzi la o asemenea critică? Știi că face parte din munca ta și încerci să mergi mai departe?
Există un grup de oameni pe care îi angajez pentru o sumă mică de bani – cum ar fi 500 de dolari – care au grijă să mă ”scape” de cei care mă enervează. Le dau o listă cu nume și ulterior primesc un telefon în care aud doar: ”S-a rezolvat!” și atât.

În cazul acesta o să am grijă cum mă port până la finalul interviului, domnule Sorkin.
[Râde]

Și nu încerca să mă păcălești ca să obții adresa mea. Sunt cu ochii pe tine!
Nu ar trebui să acorzi prea multă atenție acestor lucruri. Vreau să fac o distincție clară între oamenii despre care credem că vorbim acum: există critici de televiziune, de filme și de teatru care îmi plac și pe care îi urmăresc și care mă afectează când nu le plac scenariile mele pentru că, de obicei, sunt de acord cu ceea ce spun. [Râde] Ce vreau să zic este că nu trebuie să construiești personajele greșit ca să ai un motiv pentru care să nu-ți placă serialul. Sunt oameni cărora nu le place din motive legitime și sunt oameni cărora nu le place din motive mai ciudate.



Am o teorie potrivit căreia, pe lângă faptul că este un actor foarte bun, Jeff Daniels a fost ales în rolul lui Will McAvoy pentru că are părul perfect pentru un prezentator de știri. Așa este?
[Râde] Așa se pare. Jeff primește tot timpul mesaje amuzante de la Brian Williams despre părul lui. Brian îi spune: ”Uită-te la emisiune din seara asta. Părul meu arată mai bine decât al tău. Al tău arăta foarte bine duminică, dar cu o săptămână înainte mi-a plăcut și mai mult.”

Rolul i se potrivește foarte bine așa cum Martin Sheen este perfect pentru rolul de președinte.
Da. Martin are părul unui președinte. Ca să fiu sincer, în ambele cazuri, nu mi-ar fi displăcut dacă erau un pic mai șifonați. Dar sunt mulțumit de rezultate. Îmi plac coafurile.

Nu există o dovadă mai bună a versatilității lui Jeff Daniels decât acum când, la câteva zile după premiera sezonului trei din ”Redacția”, ”Dumb and Dumber To” intră pe marile ecrane.
Da. Jeff participă la conferințele de presă de la ambele producții, în același timp. L-am văzut în urmă cu o săptămână, sâmbătă, când Jim Carrey a apărut la SNL. Jeff a apărut și el și a fost atât de diferit de Will McAvoy. Atât este de versatil!

Uitându-ne la serialul pe care l-ai creat, ai scris foarte mult despre industria de televiziune. Will este genul de om sătul de politică și de mecanismul ei. Și pentru că petreci mult timp în această industrie, există o parte din tine în Will?
Mă bucur că m-ai întrebat asta. Nu este o muncă de ventriloc. Nu încerc să îmi exprim părerea prin intermediul acestor actori. Mă gândesc doar la calitatea poveștii pe care o spun. În ceea ce privește personalitatea lor, există o parte din mine în fiecare. Eu sunt primul care le interpretează. Jonglez cu totul în jurul meu, în timp ce scriu și interpretez aceste roluri. Așa că da, există o parte din mine în Will McAvoy, dar există o parte și în MacKenzie și Leona și în toți.

Au apărut multe discuții pe seama unui comentariu pe care l-ai făcut recent, acela că după ”Redacția” te retragi din televiziune. Ești de aceeași părere?
Știu ce vrei să spui și nu vreau să creez discuții pe acest subiect. Dacă am o idee pentru un serial care îmi place sunt sigur că nu voi rezista să stau departe și să nu-l fac. Mi-a plăcut să fac seriale. Serialele mele au avut un succes variabil, dar mi-a plăcut să lucrez la ele. Când scrii un scenariu de film sau o piesă de teatru și scenariul nu merge bine, iar acest lucru este la ordinea zilei pentru mine – este o excepție când nimeresc ceva din prima – poți să suni studioul și producătorul sau cine așteaptă acel scenariu și să spui: ”Știu că am zis că va fi gata până la sfârșitul verii. Cred că îl primiți mai degrabă de Ziua Recunoștinței” și ei trebuie să aștepte. Dar, în televiziune, există zile de difuzare. Deadline-urile sunt strânse, așa că trebuie să scrii chiar dacă nu ești mulțumit de scenariu. Apoi trebuie să îl filmezi și să-l difuzezi, iar latura asta a televiziunii nu-mi place. Dar în interviul din LA Times nu am vrut să pară că este ultimul meu proiect.



Când ai o idee, de unde știi că va fi un film, un serial sau o piesă de teatru?
Ei bine, prima dată s-a întâmplat când urmăream canalul de sport și nu mă gândisem să lucrez în televiziune înainte. Mă uitam la fel de mult la televizor ca toți ceilalți, mi-a plăcut să fiu telespectator, dar nu știam nimic despre televiziune și nu mă gândisem să fac asta. Dar mi-a venit o idee, după ce am urmărit mai multe ore pe zi Sports Center – asta urmăream în camera de hotel, când scriam scenariul de la ”The American President”. M-am gândit că ar putea fi o idee bună pentru un film: să facem o poveste de dragoste, într-o redacție de știri și locația să fie într-un spațiu asemănător cu cel de la ESPN. Dar toate poveștile care îmi veneau în minte erau scurte; nu aveau o versiune lungă. Am vorbit cu agentul meu și mi-a spus: "Sună mai degrabă a serial de televiziune”, iar, la scurt timp, m-am trezit în aceeași cameră cu directorul de la ABC. Și de fiecare dată când mă duc la asemenea întâlniri el spune mereu "Da", indiferent ce ar fi, așa că am plecat de acolo și am început să lucrez la un serial.

Când scrii un scenariu de televiziune, nu faci doar atât; îl și creezi, iar asta este o provocare total diferită. Când scrii un scenariu, poți să păstrezi controlul asupra laturii creative?
Asta fac acum și este foarte plăcut. De exemplu, acum lucrez cu Danny Boyle la ”Jobs”. Am început repetițiile la începutul anului și relația dintre regizor și scenarist se simte la fel ca atunci când lucrezi la o piesă de teatru și asta îmi place.

Ca scenarist ai avut ocazia să vezi cei mai buni regizori de la Hollywood la lucru, cum ar fi Boyle, David Fincher și Mike Nichols. Ți-ar plăcea să regizezi filme?
Când scriu un scenariu, vreau să fie regizat de cel mai bun regizor. Și acela nu voi fi eu. Așa că atunci când David Fincher vrea să regizeze ”Rețeaua de socializare”, când Bennett Miller vrea să regizeze ”Moneyball” sau când Danny Boyle vrea să regizeze ”Jobs”, mă bucur. Vreau să le regizeze.

Scrii foarte bine și foarte specific pentru actorii tăi. Bradley Whitford ar fi primul exemplu. Dar cu ”Jobs”, de exemplu, ai scris scenariul fără să știi cine îl interpretează. Odată ce cunoști actorul, modifici scenariul în așa fel încât să se potrivească cu el?
Este un compliment foarte frumos. Dacă este un film sau o piesă de teatru, odată ce începi repetițiile, începi să descoperi capacitatea actorului sau actriței și poți să vezi că cele două pagini pe care le-ai scris, despre felul în care bea un pahar cu apă, nu vor fi integrate în scenariu pentru că felul în care actorul bea un pahar de apă este perfect. Faci tot felul de ajustări pe alocuri. La un serial, odată ce lucrurile evoluează și faci mai multe episoade, actorul te ajută să creezi personajul. Și când știi unde Jeff Daniels sau Emily Mortimer sunt foarte buni – ca să folosim o altă metaforă din sport – atunci vrei să dai lovitura. Dacă alegi actori care știi că pot realiza o lovitură bună de la mijlocul terenului, trebuie să te asiguri că mingea ajunge la ei la momentul potrivit.

Ai scris scenariul de la ”Rețeaua de socializare” și acum ”Jobs”. Te pasionează tehnologia?
Nu mă interesează în mod special tehnologia. Este o coincidență. Am acceptat să fac ”Rețeaua de socializare” în primul rând pentru că mi s-a părut că este o dramă bună, cu proprietăți intelectuale. Și, mai departe, mi s-a părut fascinant că cel mai tare sistem de socializare care a fost creat vreodată este inventat de cel mai antisocial om din lume. Mi-a plăcut această poveste. Cu ”Jobs”; de asemenea, nu este vorba de tehnologie, ci despre relația pe care a avut-o cu tot soiul de oameni. În special cu fiica lui, dar și cu alți oameni… Chiar dacă tehnologia pare să fie un personaj în aceste povești, nu este motivul pentru care am făcut filmele.

Poți să ne povestești un pic despre ”Jobs”? Ai spus că ai început filmările la începutul anului. Ai terminat scenariul?
Scenariul este aproape gata, dar o să mai lucrez la el până la începerea filmărilor, fiindcă s-a muncit foarte mult în timpul repetițiilor. Dar scenariul este gata. Suntem în mijlocul etapei de casting și am început repetițiile la începutul anului și sunt foarte nerăbdător.



Nu se știe cine îl va interpreta pe Steve Jobs. Te-ai gândit la cineva, în mod special?
Da și vor face un anunț oficial în curând.

Nu te cred!
Aș fi vrut să-ți spun, dar vor face anunțul oficial în curând. Uite cum facem: te sun cu 12 ore înainte de anunțul oficial.

Ei bine, nu. Pentru că după aceea o să ai numărul meu de telefon și o să mă treci pe lista neagră și totul o să scape de sub control. Încerci să mă păcălești.
La naiba! [râde]

Lucrezi la un proiect nou acum sau te concentrezi doar pe ”Jobs”?
Nu, am început să scriu un nou scenariu pentru un film. Sunt foarte entuziasmat. Și voi lucra la el în timp ce repetăm și filmăm pentru ”Jobs”:

Deci bănuiesc că nu ai prea mult timp liber?
Nu vreau să mă plâng că muncesc prea mult. Îmi place.

Urmărești multe filme sau seriale?
Mă bucur atât de mult că o să iau o pauză de la știri. În timp ce filmam serialul urmăream știrile pe mai multe canale, pe diferite televizoare din casă și la birou. Iar acum știu că au avut loc niște alegeri. Știu că există un nou restaurant.. Ebola? Sau ceva despre Ebola. E important. Cunosc toate lucrurile astea, dar nu mă informez constant.

17-11-2014 | Sursa:: Esquire

Dear visitor, this website uses cookies with the purpose of providing web services and functionalities which could not be provided without the use of cookies. By visiting and using this website you are giving your consent to have cookies downloaded to your browser.


You can learn more about cookies and change your cookie settings here.  



Don't show it again